Harbin(I) – feeria gheții !

De câțiva ani citisem că undeva prin lume, ar exista un loc în care iarna e folosită pe post de regina, o regină neîncoronată a gheții și zăpezii. Imediat mi-a fugit gândul la Bâlea Lac. Adică sa fie alții mai pricepuți decât noi în modelarea gheții ?! Dau imediat căutare pe google ! Rezultatul ?! Harbin, din China !Și uite așa mi-a zburat gândul de la Bâlea Lac și am devenit curios cu privire la noua locație !

Informându-mă despre acest oraș, am înțeles ce înseamnă să construiești ceva grandios din…nimic. Sau mai bine spus din apă înghețată și zăpadă ! Chinezii au folosit la maximum ceea ce le-a dat natura- râul Songhua și zăpada ! Dar și cu noi natura a fost generoasă ! Râuri care să înghețe bocnă și coduri roșii de zăpada am avut mereu din belșug ! Ba chiar mai mult decât alții,dacă ne luam după știrile apărute în presa din fiecare iarnă ! Am fi putut să fim noi regii neîncoronați ai gheții sau cel puțin ai zăpezii. Și atunci de ce nu suntem ?! Oare pentru că ne lipsește inteligența, inițiativa si puterea de muncă ?! În timp ce ei se folosesc din plin vitregiile vremii, noi ne limităm în a face reportaje spectaculoase despre vremea care ne este potrivnică și cam atât.
Ce e Harbinul ? Un oraș de 5 mil. de locuitori (10 mil. aglomerația urbană), situat undeva în N-E Chinei, cu o puternică influență rusească ce vine din sec. XX, când a fost construită calea ferată ce ajungea la Vladivostok.

Aeroportul e unul care nu te dă pe spate. În schimb, ca român, te dă pe spate procedura de schimb valutar ! Am intrat bine dispus în singura bancă din aeroport, am înmânat o sumă de bani(euro) alături de pașaport și am început sa mă joc cu un pix, gata să semnez actul de schimb valutar. Clipele au început să treacă și au devenit minute, așa că luându-mă căldurile, mi-am scos geaca. Dar pixul tot pregătit îl aveam! Au început să se adune minutele…cam vreo 30. Lângă cel ce-mi examina cu sârg pașaportul a apărut un altul și amândoi se uitau pe rând în actul meu și apoi în calculator, dându-mi de înțeles că ceva nu e în regulă. Ce naiba se întâmpla? Viză aveam, dat în urmărire generală nu eram (din câte știam eu), înjurături în chineza nu rostisem…. Fără să las pixul din mâna(speranța moare ultima), i-am întrebat care e problema. Unul din cei doi mi-a răspuns că nu știau cum să completeze chitanța la rubrica ,,naționalitate“, pentru că în formularul din calculator nu se regăsea termenul de ,,română “,așa cum apărea în pașaport !!! Pfff ! Săracii, tot căutau și nu-i dădeau de cap cu ,,â,” și cu ,,ă” din limba noastră! În cele din urmă cred că li s-a făcut mila de mine (sau de ei ?!) și s-au dat bătuți, moment în care am folosit cu repeziciune pixul care parcă mi se lipise de mâna. Mi-au eliberat chitanța(și banii) pe care am aruncat-o în primul coș de gunoi ieșit în cale, fără a avea curiozitatea să văd ce au scris la ,,naționalitate”. Puteau să scrie și afgan…

Din acel moment totul a decurs normal. Înainte de a ieși din aeroport sunt ghișeele pentru bus, de unde cumperi biletul (bus nr 1- cost 20 yuani). Bagajul a fost pus în cala bus-ului, unde a fost legat cu un lacăt de un lanț iar eu am primit cheia. După cca.50 minute de mers, timp în care vezi construcții noi și zvelte de peste 30 etaje, ajungi în stația finală –Gara Centrală .


Abia la coborâre am avut primul impact real cu natura. Mâinile mi-au amorțit de frig în maxim 2 min. așa că am devenit clientul primului taxi care mi-a ieșit în cale. Pentru o distanță era de 2-3 km până la hotel, șoferul mi-a cerut 40 yuani, însă a acceptat cu bucurie și 30 Y, semn nu negociasem chiar foarte bine. Hotelul Harbin Rusia Europa nu era chiar ceea ce mă așteptam (având un mic dejun oribil),dar important era că se afla în zona centrală. Temperaturile de minus 15 grade C pe timp de zi și de minus 22-25 seara (dacă nu bătea vântul), fiind cele care au contat în alegerea sa.
Fiind data de 5 ianuarie, era chiar ziua în care se deschidea oficial ,, Ice and Snow Festival Word “ ediția nr.36 (deși festivalul era deschis încă din perioada Crăciunului). Costul unui bilet un pic cam piperat-330 Y noaptea și 310 Y ziua (program 11-22). Însă a te duce ziua, e ca și cum ai vedea regele gol ! Cel mai mare parc tematic de gheață din lume se dezvăluie în toată splendoarea sa, abia după lăsarea întunericului, atunci când construcțiile din gheața sunt aduse la viață de luminile ce vin din interior. O lume de basm se deschide în fața ta ! Nu știi la care din ele sa te uiți mai întâi, pe unde să te duci ca să nu ratezi ceva !

Sunt construcții gigantice ce depășesc cu ușurință 50 m înălțime, poduri, derdelușuri, sculpturi din gheață pură ca și cristalul, activități distractive dirijate de câte un DJ care te îndemnă să te alături la dans( am fost martor la varianta chinezeasca a dansului pinguinului).

Oricât aș încerca să descriu feeria de gheața și lumină, nu aș reuși mai bine decât o pot face fotografiile. Aceste blocuri de gheață sunt decupate din râul Songhua (ce taie orașul în două),fiind selectate doar acele bucăți fără impurități, după care sunt tratate cu apă ionizată pentru a deveni în final transparente.


În incinta parcului se află și o sală încăpătoare și încălzită unde au loc spectacole (cu o durată de 50 min.-fără cost suplimentar) pe o scenă de gheață, unde foști sportivi oferă numere de patinaj, acrobație, contorsionism, plus alte activități interactive în care este atras și publicul.

Dansatoare de samba îmbrăcate în haine sumare și colorate de parcă s-ar fi aflat la Rio, dansau printre spectatori îndemnându-i să le imite pașii.

Din tot spectacolul, cel mai mult m-a impresionat numărul a trei acrobați ruși, niște veritabili spidermeni , ce săreau pe o trambulină aflată la baza unei căsuțe, se răsuceau apoi în aer și aterizau iarăși pe casă. Din inerția saltului, uneori mergeau vertical pe pereții căsuței de parcă ar fi traversat strada. La fel ca și dansatoarele de samba, au reușit să încălzească publicul, deși ne aflam într-o lume a gheții !


După final, la ieșirea în aer liber, resimțeai frigul de parcă îți uitaseși hainele în sala de spectacol. Poate că de vină era și căldura emanată de samba! 🙂 Și toate astea în condițiile în care eram echipat cu bocanci, mănuși și haine care sa reziste la minus 20 grade ! Pesemne ca temperatura era mult mai jos de -25 g Celsius ( sau că spectacolul fusese prea incendiar ?!) !

Însă feeria de gheață și lumini m-a recucerit și am uitat cu totul de frig, căscând ochii la toate construcțiile întâlnite, la modul cum erau îmbinate, luminate dar și la focul de artificii ce tocmai începuse. Reporteri care mai de care mai guralivi transmiteau în direct de la fața locului și fără să vreau am intrat în raza de acțiune a unei transmisii live, în care am devenit probabil, un obiect de decor inedit prin mulțimea de chinezi.


Trebuie să menționez faptul că în anul 2007, aici a fost omologată de Guinness Book cea mai mare sculptură de gheață din lume formată din doua părți : Cascada Niagara și Strâmtoarea Bering .
Ar fi atât de multe de spus despre acest loc, în care blocurile de gheață parcă prind viață după ce sunt unite însă cuvintele sunt sărace , așa că o să las fotografiile continue povestea în locul meu.


De reținut e că din cauza frigului, bateriile de la aparatele foto sau de la telefoane se descarcă mult mai repede, iar dacă mai folosești și blitzul, atunci ai toate șansele ca cele mai multe dintre amintiri să-ți rămână pe veci doar în memorie hardului din creier. De aceea e recomandat să ai baterie de rezervă. Dacă vrei sa bei ceva cald sau sa mănânci, se rezolvă ! În complex fiind mai multe centre fast-food. Datorită frigului e greu de precizat cât poate dura o vizită în acest loc, eu am stat între 3-4 ore (cu tot cu spectacol), dar în condițiile în care echipamentul era adecvat temperaturilor respective.


Și când simți că nu mai poți, te îndrepți către stația de taxi, care nu e departe și nici greu de găsit! Dar departe era capătul cozii. Cam la 200 metri distanță ! Hmm…..cum să pleci de aici la ora 22, când jumătate din populația Harbinului era la coadă la taxi ?! Să te bagi în față?! Risc imens, căci aveai toate șansele să nu mai simți frigul ci o căldură ca la tropice (o bătaie bună te putea încălzi rapid)! Căldura doream, dar bătaie nu ! Soluția (in)corectă în astfel de situații ?! ,,Oamenii de bine “gata să-ți dea o mână de ajutor în funcție de cât de generos e portofelul tău cu ei. Un preț corect până la hotel era de 30 Y. Da, dar pentru cei care stăteau la coadă la taxi cu fermoarul gecii deschis și pentru care -28 grade C era doar o doar o cifră pe termometru. Cum nu eram unul dintre ei, a urmat negocierea cu un taximetrist ,, de bine “, care a cerut 100 Y dar a acceptat repede contraoferta mea de 70 Y. Cred că iar m-am grăbit în negociere … De bucurie sau de frig (ori de amândouă) m-am urcat în taxiul a cărui contor înghețase la 70 Y încă înainte de plecarea în cursă. Feeria a rămas în urmă ! La fel și frigul ! Doar pentru prima zi !

2 gânduri despre “Harbin(I) – feeria gheții !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s