Cairo (V) – Pe urmele lui Isus. O vizită în grota unde a locuit Mântuitorul !

După un somn odihnitor, oferit în bună parte și de dușul cu apă rece din seara precedentă, eram gata de-o nouă zi. Giza (III) – Sfinxul și Piramidele fac show ! …de lumini ! Între o omletă și o cană cu cafea, am revăzut planul pentru acea zi și am parcurs traseul în avans. E adevărat că doar pe… internet ! 😉 După ce cafeina mi-a încărcat ,,bateriile”, am pornit la drum, urmând să ajung într-o zonă în care se aflau patru dintre cele mai ,,mari” religii ale lumii : musulmană, ortodoxă, coptă și iudaică. Dar, gata cu drumul făcut pe internet !

Pentru prima dată de la sosirea în Cairo, coboram sub nivelul solului și urma să pun piciorul într-un metrou. Odată ajuns în stația Sadat am constatat că nu existau automate pentru a cumpăra bilet, așa că m-am așezat la coadă. Am obținut biletul fără a fi nevoit să-mi împletesc cu vânzâtoarea cunoștințele de limbă arabă cu cele de limbă română. 🙂 …ne-am înțeles din priviri ! 🙂 … sau mai bine spus după suma de bani pe care i-am dat-o. 🙂

Pe peron, până la sosirea garniturii mi-am însușit regula de aur, aceea că nu puteam urca în orice vagon doream, pentru că unul dintre ele fiind destinat exclusiv femeilor ! Măsura fusese luată din cauză unor bărbați care nu-și puteau ține mâinile „acasă”. Însă, am remarcat că cele care nu țineau cont de această regulă erau chiar femeile ! La sosirea metroului, madamele se îngrămădit buluc în toate vagoanele, asumându-și cu ,,bărbăție” riscul de a fi pipăite în aglomerație. 🙂 E adevărat că metroul nu venea la fiecare 15 secunde ca în Santiago de Chile, orașul vegheat de Munții Anzi, dar parcă și ele prea se băgau în gura lupului ! 🙂

Deși nu era o zi fierbinte de vară, ventilatoarele din vagoane își îndeplineau cu brio normele de rotații pe minut. Oare, să fi fost aceea o metodă prin care li se răcorea mintea unor masculi cu idei prea… fierbinți ? 🙂

După câteva minute am coborât în stația Mar Girgis, una cam mizeră, dincolo de zidul căreia se aflau militari înarmați. Începuse cumva al III-lea război mondial în timp ce eu călătorisem eu cu metroul ?! ;-( După pasivitatea mitralierele atârnate de gâtul lor, se părea că nu. Parcă retrăiam momentele din Iordania (I)- o țară cât un deșert ! Deși în punctele de acces erau verificați toți cei care intrau în zonă, eu am trecut fără a fi controlat. …probabil că îmi văzuseră biletul de metrou și aflaseră că fusesem cuminte în mijlocul de transport. 😉 În plus, fața mea nu avea trăsături comune cu Frăția musulmană, ale căror atentate lăsaseră destui morți în urmă. Tot în acest loc și tot în perioada Crăciunului coptic ! ;-(

Prima oprire am zis să fie una conformă cu religia din care fac și eu parte. …altfel puteam fi socotit un trădător al ortodoxiei carpatine ! 😉 Așa că, am făcut un scurt popas la biserica ortodoxă Sf. Gheorghe ! O biserica rotundă a cărei poziție părea să mă roage să o pozez. …și nu m-am lăsat rugat de două ori, până să fac ,,click ”! ! 🙂

Interiorul, unul nu prea mare, conține câteva piese legate de tortura la care a fost supus Sfântul. Piese, care, pe mine m-au impresionat ! Cât or fi fost ele de autentice, asta e o cu totul altă discuție… Chiar lângă intrare erau atârnate lanțurile cu care ar fi fost legat Sf. Gheorghe atunci când a fost încarcerat ! Pentru că insistasem cu privirea asupra lor, o femeie le-a luat în mână și mi-a cerut să le pozez. Ce puteam să fac ?! Dacă era una dintre acelea care mergeau fără frică prin vagoanele mixte ale metroului ? 🙂

Alături, într-o vitrină aflată sub cheie, se afla o roata cu care fuseseră torturați creștinii, făcându-se referire la roata cu care a fost torturat și Sfântul ! Jos, lângă dulap, niște papuci de lemn aveau cuiele ieșite în interior. Citisem că cel ce omorâse cândva balaurul, fusese obligat de romani să alerge cu asemenea încălțări. O barbarie la care nici măcar un balaur nu s-ar fi gândit să o facă ! Prin câte chinuri trecuse Sfântul Gheorghe înainte de a fi decapitat…! 🙁

După această lecție dureroasă, mi-am zis că poate că ar fi mai bine să devin musulman. …măcar pentru câteva minute, adică atât timp cât va dura următoarea mea vizită. 🙂 Așa că am ieșit (fără bilet de voie 🙂 ) din zona aflată sub pază armată și m-am îndreptat spre cea mai veche moschee din Africa-Moscheea Amr (641 d.H.).Legenda sa e una deosebit de frumoasă ! Un comandant militar musulman( Amr inb al As) a intrat în cortul său (după ce obținuse victoria împotriva Egiptului) și a văzut cum o porumbiță își depusese ouăle. Era un semn divin, și-a zis el ! Așa că a poruncit ca acolo să fie ridicat orașul Futsat, iar în locul cortului său să fie construită prima moschee africană.

Doar că, moscheea în care intrasem, nu mai era cea inițială,construită din stâlpi și frunze de palmier. Cum temperatura crescuse simțitor, răcoarea din interior (împletită cu liniștea deplină) părea să fie o răsplată venită de la Allah, pentru că devenisem temporar un musulman ! 😉 ! Moscheea se deosebea față de altele, doar prin faptul că locul imamului era situat pe un ,,cuib” de lemn, ce avea atașată o scară. Asta, da slujbă la înălțime ! 😉 Însă, nu se compara mici pe departe cu frumesțea moscheelor văzute în zilele precedente CAIRO (II) – O plimbare printre minarete și moschee

Am căutat locul în care se află mormântul unuia dintre fii ctitorului (fost însoțitor al profetului Mohammed), însă nu l-am găsit, iar puținii credincioși pe care i-am întrebat, au ridicat cu toții din umeri. …și-or fi dat seama că sunt un profitor religios ! 🙂 …așa că am trecut la încălțatul pantofilor și ,,exit”!

La ieșirea din moschee, mi-au atras atenția două blocuri din apropiere. Blocuri mai văzusem eu prin Cairo, dar nu și unele care să semene cu turnul din Pisa, și care, în plus să fie și locuite… ! Așa ceva nu mai văzusem ! 🙂 Cum o fi să locuiești într-un asemenea bloc și uneori să bei mai mult decât trebuie ? 😉 Probabil că vei simți că blocul tău este unul perfect…vertical ! 😉

Dar, până la urmă e mai important ca oamenii din interiorul lor să aibă verticalitate și nu cărămizile zidite !

Având în minte imaginea unor posibili mahomedani mahmuri de la ultimul etaj, am făcut cale întoarsă către zona ,,înarmată”. Doar că de data aceasta am fost controlat de un militar ce-mi părea a fi un meșterul Manole pedepsit de Ana. …doar că de data asta, el era cel care fusese zidit în zid ! 😉 Cum nu mi-a plăcut deloc versiunea cu Manole pe post de victimă, m-am lepădat imediat de isalmism și am trecut la o nouă religie : la cea coptă ! 😉

După am ,,salutat” mitralierele, am mers către Muzeul Coptic, care era înconjurat de zidurile vechii cetăți a Babilonului, ce fuseseră ridicate de o rudă de-a noastră. …Traian ! 🙂 Chiar pe zidul de la intrare se aflau două plăci de marmură, pe care nu le-am putut trece cu vederea. În prima, regele Farouk I, îl amintea pe întemeietorul muzeului, iar în cea de-a doua, Hosni Mubarak se amintea pe… el însuși ! Modestia la cote maxime ! 😉 Doar, el era cel care mutase muzeul în această locație. 😉

 Dacă tot am intrat în lumea copților, trebuia să știu măcar cine sunt aceștia. Iar google mi-a spus că de fapt ei sunt singurii urmași autentici ai vechilor egipteni (când creștinismul a pătruns pe tărâmul faraonilor, acolo se vorbea egipteana veche, adică…copta !) După venirea arabilor, copții au devenit o populație oprimată, care aveau nevoie de aprobarea președintelui pentru orice reparație banală la o biserică. Se apreciază că procentul lor ar fi de10-20 % din populație țării, însă nu știe cu exactitate, pentru că sondajele interzic întrebările cu caracter religios. Interesant e faptul că limba coptă este predată în instituții renumite din lume, dar nu și în Egipt !

Dar suficient cu google ! Din mulțimea de piese vechi, mi-a atras atenția o frescă ce îi înfățișau pe Adam și Eva, în două ipostaze diferite. În prima (înainte de păcat) ce doi nu erau interesați de goliciunea lor, având brațele încărcate cu fructe, iar în cea de-a doua (ulterioară păcatului), își acopereau rușinați zonele intime cu câte o frunză, în timp în ce se acuzau reciproc. Dincolo de cuvinte…! Poate că și din această cauză se ,,inventase” metroul cu vagoane separate ! 🙂

Tot la parter, am văzut niște vitralii foarte frumoase, alături de o colecție de monede și ceva haine vechi de-ale copților. Dar și alte piese mai mult sau mai puțin atractive. …gusturile nu se discută ! 😉

Însă artileria grea se află la etaj ! Acolo unde sunt expuse două pagini din celebrele manuscrise Nag Hammdi. Povestea lor este foarte interesantă ! În anul 1945 un țăran ce prășea pe câmp, a dat peste un vas îngropat în pământ în care se aflau 13 codexuri. Deși știa că deținerea lor e ilegală, le-a dus acasă și apoi a început să le vândă separat (bani mai mulți 😉 ). Nu era prost deloc țăranul ! Însă, maică-sa cam era… 😉 Așa că atunci când autoritățile i-au bătut la ușă, ea a ars în sobă o parte din ,,probe” . Până la urmă s-au recuperat o mare parte din papirusurile vândute (unele chiar din Germania), astfel că în prezent există peste 1000 de pagini. Datorită valorii lor, doar două pagini sunt expuse către public ! O poveste de ce seamănă cu cea a plutei din aur din Bogota (IV) – o capitală de smarald !

 În apropiere acestora am văzut și trei papirusuri (compuse din fragmente) care prezentau niște femei sub formă unor desene. După modul în care au fost executate, ori niște copii fuseseră pedepsiți de mamele lor, ori niște elevi urau ora de desen și deopotrivă și pe… profesoara ! 😉

Tot la etaj am văzut și cartea de Psalmii a lui David, care este și cea mai veche carte de psalmi din lume ! Ea e păstrată într-o cușcă de sticlă mată, în care doar modelul crucilor malteze e transparent și îți permite să privești cartea aflată în interior.

După ce devenisem copt de mai bine de două ore, era timpul să cunosc și o biserică a acestei religii.: Biserica Atârnată (Biserica Sf. Maria), cea care fusese construită deasupra unei porți pe câțiva stâlpi din palmier. M-am tot uitat după niște stâlpi vechi de doua milenii, însă singurii pe care i-am văzut erau la exterior și arătau prea bine pentru o asemenea vechime. Dar ce știam eu ?!  Poate că tocmai aceia erau originali !

Am urcat treptele și odată ajuns în interior am văzut o imagine unică pentru mine : o femeie îmbrăcată în burka într-un lăcaș creștin ! Doar eram într-un biserică coptă din Egipt ! Mi-ar fi plăcut să ajung aici într-o zi în care se țin slujbele în limba coptă (miercuri, vineri sau duminică), dar n-a fost să fie ! Slujbe vor mai fi… Totul e ca eu să revin aici căndva !

Însă cel mai important punct de vizitare al zonei copte, abia urma : Biserica Sf. Sergius și Bacchus. Cum  indicatoarele nu erau nici măcar la nivelul unui un concurs de orientare turistică preșcolară, am decis să aplic cea mai sigură metodă prin care te poți ghida : să întrebi un localnic ! 😉 Așa am coborât într-un pasaj insalubru și apoi am mers pe o alee a anticarilor stradali la capătul căreia am fost  întâmpinat de un basorelief suspendat. De pe el mă privea pruncul Isus aflat în brațele mamei sale, alături de Iosif ce ținea de căpăstru un măgar. Pentru că mergeau de-a lungul unui râu navigat de corăbii (indubitabil Nilul), însemna că scena marca sosirea lor în Egipt.

În această biserică erau aleși patriarhii biserici copte și aici se află moaștele Sf. Sergius și Sf. Bacchus, doi soldați romani uciși pentru că au refuzat să se dezică de creștinism.

Însă principala comoară a bisericii este alta ! Sub criptă se află unul din cele mai importante locuri sfinte ale creștinismului ! Acolo e grota în care a locuit Isus împreună cu familia Sa în timpul șederi în Egipt. Cu cât coboram treptele, cu atât simțeam cum mă cuprinde un val de emoție ! Să fii în grota unde a locuit Mântuitorul, să calci pe aceleași pietre pe care a călcat El, să vezi piatra pe care Îl așeza Fecioara Maria după ce-L înfășa, vasul de piatră în care era scăldat… Nu știu alții cum sunt, dar pe mine mă lasă fără cuvinte asemenea lucruri. Așa ceva mai simțisem doar în Iordania – Bethany, locul în care a fost botezat Isus. Și ca niciodată, deși aveam voie să filmez, am uitat să fac acest lucru. …noroc că nu am uitat și de poze !

Pentru o clipă am închis ochii în încercarea de a deveni contemporanul acelor vremuri… Să-l văd pe Iosif venind obosit de la munca sa de tâmplar, în timp ce Maria Îl adormea pe pruncul Isus pe piatra ce ținea loc de pat… Apoi am deschis ochii și am revenit la realitate. Cine, și mai ales ce eram eu în acea grotă sfântă ?! Puteam doar să privesc și să înțeleg istoria și religia în niște limite acceptabile…

Am urcat din nou în biserică, unde una dintre coloane avea o gaură și un mesaj ce amintea că din ea a curs sânge în săptămâna patimilor(1967). Miracolul a fost stopat de un alt miracol, care a fost făcut de papa Cyrill VI, care a oprit sângerarea coloanei prin simpla introducere a degetului în gaură.

După o prima parte a zilei, urma să fac o scurtă plimbare în timpul căreia aveau să se mai risipească o parte din emoțiile adunate în grotă. Se terminase o dimineața în care devenisem pe rând ortodox, apoi musulman, iar la urmă copt ! Trecusem prin trei religii și toate mă impresionaseră în felul lor, dar parcă emoții ca în grota coptă nu le-am mai simțit niciunde ! Fusesem în același loc în care fusese și Isus !

E adevărat că eu aveam o întârziere de circa 2.000 de ani. Dar, totuși fusesem acolo ! 🙂

https://turisminternational.com/2021/04/03/florenta-ii-david-sau-creme-de-la-creme/

https://turisminternational.com/2021/09/26/iordania-iii-o-zi-in-desertul-wadi-rum-sau-o-vizita-pe-planeta-marte-de-pe-pamant/

https://turisminternational.com/2020/10/13/beijing-vi-ultima-zi/

https://turisminternational.com/2020/09/28/harbin-feeria-gheii/