Cairo (VI) -Un oraș frumos, dacă știi să-l privești !

După ce în decursul a 4-5 ore fusesem pe rând ortodox, musulman și copt, venise timpul să experimentez o nouă ,,religie”. Pe cea a Nilului ! Grota în care a locuit Isus rămăsese în urma mea, iar mintea o aveam ocupată cu următorul obiectiv, adică cu Nilometrul ! Doar că în față aveam un obstacol de netrecut ! O stradă cu 4 benzi, a cărei ,,conductă” cu mașini în trafic părea a fi spartă ! Și nu era o gaură oarecare, ci ditamai avaria ! 😀

În preajmă nu zăream nici măcar un ,,pui” de zebră sau un semafor ! De bunul simț al șoferilor nici nu mai are sens să amintesc, căci eram pentru ei asemenea unui palmier de pe trotuar ! 😀 Și când mă gândesc că în Beijing (III) – Piața Tiananmen, pe lângă polițist și semafor mai exista și un gard mobil ce deschidea/restricționa accesul pietonilor pe zebră !

Dar am avut noroc ! Am fost ajutat să trec strada de un… bătrânel ! 🙂 Omul a ridicat mâna cu un gest demn de statuia lui Ramses II din Cairo (IV) – Muzeul de egiptologie sau…la un pas de cartonașul roșu ! și a oprit mașinile aflate în trafic ! Cu siguranță că într-o viață anterioară fusese șeful circulației în țara lui Tutankamon ! Odată ajuns pe trotuarul opus, am trecut pasarela de lemn și am pășit în mijlocului Nilului ! …sau mai bine zis pe insula Rhoda… 😉

În timp ce mă îndreptam spre construcția din vremea faraonilor, mă întrebam dacă obiectivul turistic mai există. Că prea era liniște în preajmă… Însă, după am plătit biletul, m-am liniștit. 🙂 La intrarea în Nilometrul, un bărbat mi-a verificat ticket-ul, apoi a intrat odată cu mine pentru a-mi fi ghid. Având experiența din ziua precedentă (Keops, piramida învechită (doar) de Dumnezeu !) i-am spus că nu am inclus în pachet și acest serviciu 😉 Supărat că l-am ,,concediat” a ieșit în grabă afară. Oare urma să-mi ceară taxă de ieșire sau să mă sechestreze până când cota de inundație a Nilului mă făcea să apelez la serviciile lui de salvamar ?! 🙂 Am coborât treptele situate de-a lungul pereților și am privit marcajele de pe coloana a cărei semne indicau nivelul apei din perioada inundațiilor.

Parcă îi și vedeam pe marii preoți cum citeau în ,,apă” și apoi dădeau veștile rele : foametea sau belșugul. Chiar și o recolta bogată era urmată tot de necazuri, pentru că aducea mărirea impozitelor ! 🙁 Cam bandiți preoții din acele vremuri ! 😉

Deși eram sub nivelul Nilului, nu se zărea nicio urmă de infiltrații. ,,Semn rău” mi-am zis și am urcat scările spre suprafață. Omul de la intrare a întins mâna și mi-a zis :,,Money “. ,,Bani pentru ce ? Nilul e scăzut și tu îmi ceri impozite ? ”, am replicat eu. Așa că am refuzat să-i plătesc taxa și m-am dus să ascult șoaptele Nilului. 😉 Cel mai lung fluviu din lume mi-a spus că în acel an va aduce recolte îmbelșugate, dar și faptul că ,,ghidul” nu merită ,,taxa” ! 🙂 …așa că l-am lăsat cu mâna goală ! Să se certe cu Nilul dacă nu-i convenea ! 🙂

 Ajuns în dreptul pasarelei ce leagă insula de mal, am văzut cea mai pură imagine a omului sărac ! Imaginea unuia dintre milioanele de egipteni cărora soarta nu le zâmbise… 🙁 Un bătrân stătea pe un scaun, cu mâinile așezate pe genunchi și cu o privire ce părea a-i spune povestea întregii vieți ! Ridurile ce-i brăzdau fața, erau parcă desprinse din Moise a lui Michelangelo. Cu capul ușor întors, cu părul și barba albă, asemenea personajului biblic, el transmitea o tristețe și în același timp o acceptare cu demnitate a sorții, știind că nimic nu se poate schimba. O imaginea cel puțin amară… dacă nu dureroasă ! 🙁

La mică distanță se aflau lucrurile sale și un pat improvizat în care își petrecea nopțile sub cerul liber. Atunci, am făcut comparație între ,,ghidul“ ciubucar și ,,Moise”, care m-a privit fără să-mi ceară nimic. … deși poate că el ar fi fost îndreptățit. Două din fațetele diferite ale Egiptului ! …apoi am făcut ce trebuia !

Primul taxi ce a oprit pentru a mă duce spre Citadela, în mod sigur ,,jucase” în filmul ,,Piedone în Egipt”. Dar fără să mai fi trecut de atunci printr-un service auto sau printr-o spălătorie ! 🙂 Prețul cerut de șofer (50 lire), a făcut ca negocierea să devină inutilă și să mă mulțumesc cu imaginile de dincolo de geam.

Lângă o autostradă suspendată, un ,,grup organizat” 😉 de oi pășteau niște pietre, ori ochiul meu nu reușea să zărească firele de iarbă (blestemul ,,ghidului” neplătit 😉 ) Nu departe, l-am văzut și pe calul lui Făt-Frumos ! Doar că în loc de jăratec, acesta înfuleca cu spor direct din mașina ce ridica gunoiul … 🤣

 Deși distanța până la Citadela nu era una scurtă, șoferul a parcurs-o repede, fără a ține seamă de nicio regulă de circulație. Chiar înainte de destinație, taxiul a trecut de pe banda 3 pe banda 2 și doar o minune a făcut să nu fim acroșați de un microbuz. Apoi, a repetat mișcare pentru a trece și pe banda 1, însoțind-o de un claxonat continuu, pe care un șofer avizat l-ar fi tradus prin ,,feriți-vă că vin” ! Și a venit ! …însă din spate ! Buuum ! 😉 O altă mașină ne-a izbit puternic, făcându-mă să uit pe ce continent mă aflam ! Blestemul ,,ghidului” neplătit ! 😉 Din fericire, singurele urmări au fost doar cele materiale, asortate cu o cearta haioasă între cei doi șoferi, care se acuzau reciproc de neîndemânare la volan. Cearta s-a terminat la fel de brusc cum a început, fiecare urcându-se în mașina lui și plecând pe unde îl ducea gps-ul. …după ce lansaseră mai întâi și câte un ,,acatist” către Allah. 😉 O ceartă jalnică, de tot râsul ! Parcă mă aflam în parcarea de la Petra – minunea scoasă din piatră seacă ! Păi, să fi prins ei o ceartă în traficul colorat de pe plaiul mioritic ! 😉 Eheee ! Ce bâte, pumni și înjurături până la al 3-lea grad de rudenie ar fi răsunat prin aer ! :-: . O adevărată splendoare pentru ceilalți participanți la trafic ! 😉

Pentru că mi-au înșelat așteptările, am urcat dealul spre Citadela. Imensa cetate din vârful căruia domini cu privirea o mare parte din Cairo, este opera lui Saladin ( 1176-1183). Cu biletul în mână, am trecut dincolo de măreața poartă de la intrare !

Parcă îi vedeam pe prizonieri creștinii din timpul cruciadelor, cum munceau din greu la zidurile cetății, ce urma să apere orașul… În timp ce pășeam pe străzi, de pe ziduri eram privit cu agerime de doi leii cu coama ridicată. E adevărat că din piatră, dar tot lei erau, nu ?! 🙂

Aici fusese sediul guvernului egiptean vreme de 7 secole și poate că situarea la înălțime a dus la luare unor decizii mai… înțelepte ! 🙂 În mijloc era un zid ridicat de mamelucii care nu au dorit să amestece zona unde locuia sultanul cu familia și haremul (la sud) de cea zonă militară (la nord). …fiecare era cu treaba lui ! 🙂

Cum mai aveam la dispoziție doar o oră până la închidere, am schimbat ,,vitezele”, lăsând în urmă străzile cu parfum de epocă și m-am oprit la închisoare ! În vizită, desigur ! 😉 Prin geamul câtorva celule mizere, am privit cum prizonierii erau bătuți sau cum țineau tovărășie unei bile de piatră ce le era legată de picior. Ce mai, prieteni de nedespărțit… 😉

Apoi m-am dus țintă la Muzeul Poliției, care deși nu se ridică la nivelul celor din Chile (III) – Rămas bun, Santiago de Chile  sau din Bogota (II)- La un pas de ,,universul” lui Pablo Escobar !, este totuși unul interesant ! Prima cameră e Sala Criminalilor, cea în care sunt prezentate două povești adevărate ! 🙂 Acolo e expusă activitatea a două surorilor criminale, care își îngropau victimele (prostituate) în curtea casei pe care o închiriaseră, chiar vis-a-vis de secția de poliție ! 😀 

Tot acolo e expus și pistolul cu care s-a încercat asasinarea președintelui Nasser (1954) la Alexandria, ca urmare a faptului că acesta încheiase pacea cu Israelul. Dacă din cele 8 focuri trase, niciunul nu l-a afectat pe șeful statului, înseamnă că Allah avea alte planuri cu el . În schimb după s-a întors la Cairo, i-a afectat Nasser pe Frații Musulmani ! …adică le-a cam pus pielea pe băț” ! 🙂

În Sala de arme am văzut obiecte confiscate de la jefuitorii de morminte, inclusiv un scut de pe vremea faraonilor. Dar cel mai mult m-a impresionat o sabie, sau mai bine spus teacă ei ce era confecționată din pielea unui…crocodil ! Am ținut să văd Sala Ismailia în care sunt prezentate poze și arme din timpul luptelor cu Israelul. …veșnicul lor rival !

Căutând pe ,,net” am afla că poliția a existat în Egipt încă din timpul faraonilor ! Probabil că ea este și cea mai veche din lume ! Ce făceau un polițist pe atunci ? Asigura paza faraonului, a mormintelor, împărțea în mod egal apa din Nil și îl salva pe Tutankamon dintr-o conspirație ! 🙂 În aceea perioadă, ei primeau daruri de sărbători de la populație. …adică un fel ,,primire de foloase necuvenite “ în formă actualizată. 😉 După terminarea vizitei, rămăsesem totuși cu o mare dilemă : cum își făceau datoria cei care păzeau piramidele, dacă până și faraonii erau furați din cavourile lor ?! O enigmă la fel de mare (pentru mine) ca și ridicarea piramidelor ! 🙂

Cu întrebarea în minte am fugit să văd și cea mai impozantă construcție din cetate și totodată cea mai frumoasă moschee din Cairo, Moscheea Muhammad Ali, a cărei minarete împungeau cerul albastru ca niște sulițe.

Citisem că a luat numele ctitorului ei (învingător în războiul civil ce a urmat retragerii franceze), deși a fost ridicată în memoria fiului acestuia. Nu departe de intrare am găsit și mormântul lui Ali, cu marmură de Carrara și calcar ,,furat” din piramidele din Giza. Tot în incintă moscheii am văzut și un un ceas dăruit de regele Louis Philippe, unul identic cu cel aflat pe obeliscul din Paris.

 Însă mai aveam câteva minute și nu văzusem cel mai frumos lucru din Citadela : orașul Cairo privit de sus ! 🙂 ,,Înarmat” cu aparatura necesară am ,,atacat” priveliștea desprinsă parcă dintr-un film ! Așa că am fotografiat și filmat cât mi-a permis timpul și…vântul ! 🙂 Însă nu e prima dată când vântul îmi marca amintirile așa cum vroia el, fără să țină cont și de dorințele mele. …însă probabil că știe el de ce ! 😉

Când ceasul a bătut ora exactă, am fugit precum Cenușăreasa, pentru a pune ,,mâna” pe un taxi cu destinația Al Moez. Negocierile multiple purtate cu taximetriștii, au avut un rezultat comun. Adică zero ! 🙂 Fiind ora închiderii, șoferii insensibili la buzunarul turiștilor, țineau prețurile la un nivel ridicat. ,,Te duc eu cu banii ăștia”, mi-a zis timid un tânăr blond și cu ochii albaștrii (egiptean ?!), ce avea o mașină cam jerpelită. Însă figura lui prietenoasă m-a făcut să-i acord credit. …și nu am greșit ! Pe drum mi-a povestit că mașina este de fapt a unuia dintre taximetriștii cu care negociasem și că el o închiria cu ziua, fiind dispus să fac cursele pe care ceilalți le refuzau. ,,De ce faci asta ?” l-am întrebat mirat. ,,Pentru că acasă am doi copii care trebuie să mănânce !” Apoi mi-a arătat fotografiile a doi prichindei blonzi… ,,Pot să te duc și la hotel după ce termini ? ” a venit întrebarea de final. Puteam să-l refuz după ce le văzusem zulufii blonzi ai copiilor săi ?! Am făcut rapid câteva cumpărături, dar când am ajuns la locul de întâlnire, mașina nu mai era ! Așa că am început să caut un alt taxi. Însă de pe partea opusă egipteanul meu mă claxona de zor. ,,Ce cauți pe partea aceea?” l-am întrebat nedumerit. ,,Mi-a fost teamă să nu te ,,fure” un alt taxi, așa că ,,patrulam” în zonă !” Pff… ! Cursa spre hotel a fost una cu povestiri din viața lui…! 🙂

A doua zi urma să plec în Saqqara și din păcate ,,,bătusem” deja palma cu o mașină închiriată prin hotel. Ce frumos ar fi fost să mă fi dus cu egipteanul blond !

Ajuns la hotel, i-am plătit cursa, atât cât am crezut eu că ar valora. … pentru el și pentru cei doi copii blonzi din pozele sale ! 🙂

https://turisminternational.com/2021/09/12/iordaniaii-aqaba-sau-doua-leghe-sub-mari/

https://turisminternational.com/2021/04/25/florenta-v-arrivederci-firenze/

https://turisminternational.com/2021/01/17/malta-iv-mdina-locul-in-care-timpul-pare-ca-a-incremenit/

https://turisminternational.com/2020/11/15/lima-iii-o-plimbare-intre-catacombe-si-fantoma-unui-taur/