20 septembrie 2024

Bali-Ubud (II)- printre regii neîncoronați din Monkey Forest !

După o noapte în care somnul îmi fusese tulburat pe alocuri de alcoolul din capul unor australieni cazați în camera vecină, eram gata de o nouă zi ! Noroc că spre orele dimeneții, somnul pusese stăpânire pe vecinii mei. …sau poate că li se terminaseră rezerva de ,,combustibil” din sticle ! 🙂 La micul dejun ce a urmat, vecinii mei nu mai erau prezenți… Probabil că numărau sticle de bere consumate. 😉 O muncă anevoioasă atunci când capul pare că stă pe gât doar pentru…decor ! 🙂 După o masă copioasă aveam energia unei stele abia apărute și eram gata să mă îndrept spre Ubud.

Soarele și marea, cele care mă încântaseră în prima zi în Bali (I) – Acolo unde soarele joacă mereu în ,,rolul” principal !, urma să le pun în ,,stand by”. 😉 …puteau să mă aștepte până în ziua următoare. 😉 Așa că am plecat spre inima Bali-ului. Ubud e o localitate în care arta balineză e la ea ,,acasă” și în care maimuțele fac ,,legea”. 🙂 …sau cel puțin în Monkey Forest !

Pentru a ajunge acolo a trebuit să merg pe jos până la un mall din apropiere, de unde urma sa mă deplasez cu un …Kura-Kura, până la destinație. Cam ciudat numele ăsta pentru un mijloc de transport public, nu ?! 😉

Cum până la plecare mai era circa o ora și nu aveam răbdare să stau în bătaia unui soare nemilos, am intrat în mall. ,,Obiectivul” m-a încântat prin felul în care negustorii își slăveau zeitațile ! 🙂 Nu prea m-am lămurit eu ce se putea întâmpla când unul dintre zeii hinduși se întălnea cu un copil gurmand… ,,Nemuritorul” scăpa viu si nevătămat sau copilul cu foamea în stomac devenea ,,canibal” ? 🙂

Cum până la ora plecării nu s-a întâmplat mai nimic, am rămas doar cu întrebarea… 🙂

După o oră de mers am ajuns în Ubud și am coborât într-o stație pe care mi-o alesesem dinainte. De ce ? Pentru că în zona ei se întindea un lan de orez așa cum scrie la carte ! Unul nu foarte mare (căci eram în mijlocul orașului), dar care era suficient pentru a-mi satisface pofta de fotograf de,,vacanță” ! 🙂

Am trecut în grabă pe lângă câțiva elevi în uniforme ce se întorceau de la școală și m-am îndreptat spre Monkey Forest. Locul unde turiștii merg pentru a vizita cele 5 clanuri rivale de macaci mâncători de crabi. Cum crabi nu prea se găsesc în zonă (ci doar vânzători de banane și cartofi dulci) era limpede ce tip de hrană intra în dieta rudelor noastre îndepărate. 😉 După ce am plătit biletul de intrare, am cumpărat și un set de ,,aperitive” (banane) pe care l-am ascuns bine în rucsac, pentru a nu fi mirosit înainte de vreme de ,,străjeri” de la poartă ! … și am pătruns în pădurea luxuriantă. 🙂 O pădure care îmi amintea de cea de pe dealul Ancon din Panama (II) – Orașul văzut de sus

Mi-am ridicat gulerul cu un gest de fotbalist de liga a 2-a, am lăsat mânecile de la cămașă. apoi mi-am fixat ochelarii de soare pe cap și am tras aer puternic în piept. Aveam o armură care putea să mă apere de mușcături și zgărieturi. 😉 Deci, eram gata să intru pe un teritoriu care fusese deja ocupat de o altă rasă !

Deși aveam aciclovirul în rucsac, îmi doream ca la sfârșitul zilei să nu mă număr printre victimele raportate că au fost zgăriate. Nu o eventuală usturimea îmi dădea frisoane, ci faptul că m-aș fi putut alege cu un soi de herpes de toată frumusețea ! 🙂 Nu-mi doream deloc să fiu identificat de macaci ca fiind spionul unei tabere adverse ! 🙂 …și nici ca un intrus în teritoriul sacru al celor 5 regi cu colții cât un deget ! …chiar dacă erau neîncoronați ! 🙂

Dacă Napoleon s-a putut încorona singur în Notre Dame, probabil că și macacii ..șefi” aveau căderea să se autoproclame împărați în catedrala lor (pădurea) ! 🙂 …mai ales că toți supușii acceptaseră să-i curețe oricând blana de păduchi ! 🙂

Ubud – Monkey Forest

La un moment dat, între două clanuri s-a pornit un război, care i-ar fi făcut invidioși până și pe Ștefan cel Mare și Mohamed Cuceritorul ! Unii dintre macaci trecuseră ,,granița” (invizibilă ochiului meu) pentru a explora zonele (și femelele) vecine ! 😉 Lucru care a atras imediat revolta clanului ofensat. A urma o fugăreală pe pământ și prin copaci, iar unui ,,infractor” prins de inamic i-a fost administrată o papară care avea să-i reîmprospăteze în memorie hotarul ce nu trebuia depășit. 😀

Un macac ,,minor” (curajos, dar neexperimentat) s-a repezit spre un ,,.dușman” care îl depășea ca și gabarit. Care a fost finalul ? Tânărul a ieșit cam șifonat după ce adversarul său i-a ..resetat” tot ,,hardul” dintr-o singură lovitură ! 😀

Apoi liniștea s-a lăsat în pădure ca și cum nu s-a întâmplat nimic !

Macacii și-au reluat activitățile obișnuite ! Acelea de a cere cu obrăznicie mâncare sau de a o fura atunci când considerau că serviciul de ,,catering” e unul sub standardele lor ! 🙂 Cum nu doreau să fiu prădat de bananele din rucsac, am hotărât de bună voie și nesilit de macaci 🙂 să le ofer singur unei trupe formate din 4 masculi care își rânjeau dantura la mine. Doream ca aciclovirul să rămână nefolosit ! 😉

În rest, liniște și… pace ! Nasul fin al macacilor era cel care făcea legea prin…traistele turiștilor ! Niște hoți din ,,tată-n fiu” care furau tot ce le cădea în…labă ! Mâncare, ochelari de soare, gumă de mestecat sau șervetelele erau înușite pe nedrept cu repeziciune ! Cum mâna ,,hoțului” a fost mai rapidă decât camera mea, a trebuit să caut pe youtoube o mostră de hoție asemănătoare ! 🙂

Într-un colt de pădure, unde probabil că unul dintre clanuri își amplasase ,,grădinița”, puii de macaci își făceau de cap sub ochii nepăsătorii ai mamelor sau al bonelor. Căci la macaci se practică și acest de serviciu care, este de tip voluntar. Ce făceau masculii ? Păi, ei aveau alte treburi mai importante ! 🙂 Somn, hrană și… bătaie ! 🙂 Doar dacă atât era prevăzut în fișa postului ! 🙂

Apoi am trecut prin zona cea mai pitorească a pădurii, acolo unde lianele se prelingeau de sus ca niște plete dalbe ale copacului. …sau poate că exact asta și erau, doar că eu nu-mi dădeam seama ! 🙂

După o jumătate de zi în care fusesem înconjurat de maimuțe mai mult sau mai puțin fioroase, de hoți și artiști în curs de afirmare, am hotărât că e timpul să-mi iau rămas bun de la gazdele din pădure. În speranța că ne vom revedea, le-am lansat invitația ca data viitoare să le fiu eu gazdă. 😀 Regii celor 5 clanuri au primit cu bucurie propunerea mea în timp ce aruncau pe jos niște coji de banane pe care abia le mâncaseră…Mai rămânea să stabilească doar modul în care vor achiziționa bilete de avion pentru România… 🙂 Uneori și visul poate fi o formă de călătorie ! 🙂

https://turisminternational.com/2021/04/10/florenta-iii-galeria-ufizzi-intre-o-friptura-si-o-bere/

https://turisminternational.com/2021/03/06/cairo-v-pe-urmele-lui-isus-o-vizita-in-grota-in-care-locuit/

https://turisminternational.com/2021/01/17/malta-iv-mdina-locul-in-care-timpul-pare-ca-a-incremenit/

https://turisminternational.com/2021/01/13/12-dintre-cele-mai-frumoase-mall-uri-pe-care-le-am-vizitat/

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Content is protected !!