Bali (IV) – martor la o incinerare în direct !
După ce în ziua anterioară mă învârtisem printre templele hinduse și clanurile de maimuțe infractoare 😉(Bali-Ubud (I)- printre regii neîncoronați din Monkey Forest), am considerat că sosise timpul să mă reîntorc în apa mării. Sau mai precis la valurile și nisipul pentru care insula Bali e atât de renumită ! Drumul spre plajă era același ca în prima zi. Unul banal, ce trecea pe lângă magazinele din zona centrală și care nu părea să spună o altă poveste față de prima zi. …sau cel puțin așa credeam eu ! 🙂
În timp ce mergeam, uitându-mă curios la animalele marine suspendate deasupra străzii, am văzut că circulația fusese oprită și un alai de oameni venea din sens opus. Nimerisem un miting electoral sau era o confruntare între galeriile surfe-urilor australieni și locali ? 🙂 Mi s-a părut ciudat faptul că bărbații purtau un fel de fuste, iar pe cap aveau niște chestii…! 😉 În ce tip de ceremonie nimerisem ?! 🤔
M-am oprit pe margine și am privit mirat la carul colorat în nuanțe pastelate, tras de mai mulți… bărbați ! Pesemne că bovinele locale erau în plină grevă ilegală ! 🙂 Din vârful carului, de sub o copertină, un bărbat arunca în stânga și în dreapta boabe de orez. ,,O fi vreo nuntă și așa o fi obiceiul” mi-am zis eu cu voce tare și am prins din zbor câteva boabe care amenințau să aterizeze în părului meu.😕
În spatele atelajului mărșăluiau doar bărbați în fuste și o orchestră formată din câteva tobe și tălăngi. Cum melodia interpretată nu-mi suna a fi un hit internațional, m-am gândit că poate eram martor la o nuntă tradițională ! 🤔 Dar în acest caz, unde era mireasa ? 🤔 Îmi părea cam ciudat să lipsescă de la spectacol chiar piesa principală… Iar dacă nu era miting, parada galeriilor și nici nuntă, atunci la ce tip de ceremonie eram prezent ?! 😕
Însă, noroc cu un polițist ce stătea pe margine și care m-a lămurit că ceea ce vedeam era o ceremenonie premergătoare unei….incinerări ! 😲 ,, Păi, unde se află cel care s-a prăpădit ?” am întrebat eu curios. ,,Decedata se află în cutia din vârful carului, cea pe care stă soțul ei !”, îmi spune polițistul. Pff ! … nici prin cap nu mi-ar fi trecut așa ceva ! Cu fața confuză, îndrăznesc să-l mai întreb : ,,Și unde va avea loc incinerarea ?” ,,Pe malul mării, acolo unde se țin toate incinerările”, primesc răspunsul.
Am procesat rapid informațiile adunate și mi-am zis că valurile mării aveam să le găsesc în același loc și peste o oră, însă o ceremonie de incinerarea nu dă peste mine în fiecare zi de plajă ! Așa că, în ,,unanimitate” de gânduri personale, am luat decizia să urmez alaiul, deși nu aveam fustă ! 🙂
În scurt timp am ajuns la marginea mării, nu departe de locul unde oamenii se scăldau voioși în apă. După desfășurările de ,,forțe” găsite pe mal, se părea că deja urma o a treia incinerare, două dintre crematorii fiind deja în plină activitate !
Fără a se face prea multă risipă de lacrimi și vorbe, sicriul a fost coborât din car, apoi s-a înconjurat de câteva ori incineratorul, ce nu avea încă focul aprins. Fără să fiu un specialist în hinduism, am înțeles că acela era modul în care răposata își lua rămas bun de la cele lumești, înainte de a deveni… cenușă ! Însă am rămas la oarecare distanță, treaba mea fiind doar să privesc și să filmez…
Apoi, fără zgomot, toată lumea s-a retras sub umbra copacilor și a lăsat locul specialiștilor să continue ceremonia. De data asta, în rolurile principale aveau să intre buteliile și arzătoarele. După ce corpul femeii a fost pus pe grătarul din interiorul incineratorului, focul, alimentat de gazul din butelii, a început să facă trecerea spre o altă lume… sau poate, spre reâncarnare ! 🙂
Încărcat cu oarecare emoție negativă, dar alimentat și de curiozitate, m-am dus spre singura latură ce rămăsese neacoperită (cea dinspre mare) și am privit ceea ce pentru noi, ar fi echivalat cu o înmormântare. Dacă raiul e mai aproape prin folosirea metodei creștine sau prin cea hindusă, e o altă filosofie…
La un moment dat, oamenii au început să plece, așa că am oprit filmarea. Sosise timpul să las în urmă experiența inedită și să mă bucur de ceea ce oferea soarele și marea în lumea reală. Dar, pentru acest lucru, m-am îndepărtat binișor de locul ceremoniei. 🙂
Nu știu de ce, dar parcă aerul și marea din acel moment erau cu mult mai frumoase ! …deși nu schimbase nimic ! …sau poate că se schimbase tot !:-)
Apoi am rămas până târziu pe malul mării pentru a privi încă o dată apusul, care și el, a părut a fi mai real decât cel din prima seară ! Bali (I) – Acolo unde soarele joacă mereu în ,,rolul” principal ! Poate că cenușa de peste zi, ce fusese aruncată în mare, mă făceau să privesc altfel lucuruile…
O filosofie de o viață care încăpuse toată într-o singură zi ! Și unde puteau fi ,,rumegate” mai bine ideile ei, decât în fața unui pahar cu bere și a unei muzici cântate live?! Așa că am intrat în Hard Rock Cafe ! 🙂 Mai fusesm eu încântat de o voce indoneziană în prima zi, doar că aceea nu fusese ascultată live. JAKARTA (I)-Minunea Indoneziei : Tegar, copilul cu vocea de aur !
Chiar dacă voce solistei nu era deloc rea, mi-aș fi dorit să pot da timpul înapoi și să ascult încă o dată vocea unei chinezoice dintr-un bar din Beijing ( VI ) – ultima zi. Cu siguranță că și berea din capitala Chinei era ceva mai bună ! …sau poate că numele băuturii aloolice din Indonezia îmi strica un pic atmosfera ! 🙂 Dacă ar fi știu producătorii ce înseamnă ,,Prost” în limba română, cu siguranță că ar fi schimbat numele sortimentului de bere ! 😂
Cu sentimente amestecate de evenimetele de peste zi (dar și de berea cu nume de IQ redus 😀 ) am încheiat o nouă zi în Bali. O zi care, nu avea să semene deloc cu nicio alta de până atunci ! Fusesem elev la o lecție dură despre viață și învățasem că ea nu apune niciodată ! Viața continuă și dincolo de moarte ! …în mare !
https://turisminternational.com/2020/10/09/beijing-iv-marele-zid/
https://turisminternational.com/2021/04/03/florenta-ii-david-sau-creme-de-la-creme/
